În seara asta am vorbit cu Tata. A trecut ceva timp de când am făcut ultima oară asta. Aparent ne vedem destul de rar, deși locuim în același imobil. S-au schimbat atâtea lucruri și nici măcar n-am observat. Ce căutăm noi aici pe pământ? Părerea Tatei e că lăsăm în urmă ceva pentru generațiile următoare. Să fie ăsta singurul motiv?
Acum, înainte de culcare am scris în jurnal, iar. Mă uimesc cât de mult am putut scrie. Cu ocazia asta am revăzut și scrierile precedente, par scrise de altă persoană. Mă întreb dacă suntem aceiași oameni toată viața sau ne schimbăm atât de mult o dată cu trecerea timpului încât dacă ne-am întâlni cu noi înșine la vârste diferite ne-am disprețui reciproc. Cred că facem asta uneori fără să călătorim în timp, să ne urâm pe noi înșine. Mie îmi place să cred că sunt diferit, că mie îmi lipsesc regretele, dar poate greșesc.
Tu, inspectore, ai un jurnal?
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu